Termenul tsubo defineste o unitate de masura folosita in Japonia pentru a defini o suprafata. Un tsubo este egal cu aproximativ 3,3 m2. Prin asociere tsuboniwa este o gradina cu o suprafata redusa, inconjurata de cladiri sau garduri.
Tsuboniwa este evocat pentru prima data in perioada Heian (794-1185), in ceea ce este cunoscut 
ca primul roman din istoria literaturii universale: Povestea lui Genji. Tsuboniwa va continua sa evolueze de-a lungul timpului pentru a ajunge la apogeul intre secolele XIV si XVII, cunoscut sub numele de machiya.
Termenul se refera la magazinele negustorilor din perioada Edo, clasa sociala care a luat avant din punct de vedere economic in secolul al XV-lea. Magazinul se afla la strada, el era despartit de camera de primire si spa-tiul de locuit, printr-o curte interioara in care era amenajata o mica gradina.
Preocuparea pentru arta ceaiului a patruns puternic in mentalitate colectiva, astfel ca fiecare om educat trebuia sa cunoasca principiile ceremoniei ceaiului. Imbogatirea comerciantilor a dus la o raspandire a gradinilor tsuboniwa ce evocau lumea ceaiului, referindu-se la principiile estetice ale wabi-sabi. Acesta va contine, in esenta, principalele componente din chaniwa, si anume: bazin cu apa (tsukubai), lampi de piatra, pietre de trecere (tobiishi), pietris, piatra, muschi etc., dar cu o atentie speciala la estetica de ansamblu si la suprafata, care este redusa uneori la cinci – sase metrii patrati.
Desigur, tsuboniwa nu este limitat la machiya, ci este regasit in temple, si de asemenea in amenajarile din traditia Zen, care corespund principiilor peisajului arid (karesansui). In mod similar, in tsuboniwa, putem gasi o gama larga de plante ornamentale de talie mica si arbusti, cum ar fi glicina, camelii, azalee, artari japonezi, dar si nandina, aucuba si alti arbusti cu fructe colorate. Gradina tsuboniwa nu este deci “prizonierul” unui stil anume, ci se potriveste dorintelor si felului de a fi a proprietarului.
Proprietate Kalon Garden. Text redactat si publicat de Cristina Vlad.
